Alături de musca cireșelor (Rhagoletis cerasi), în România mai sunt active și musculiţa cu aripi pătate (Drosophila suzuki), musculiţa mediteraniană a fructelor (Ceratis capitata). Acești dăunători își depun ouăle în cireșe, rezultatul fiind fructe cu vierme sau viermi. Orice plan privind stropirile la cireș ar trebuie să includă combaterea acestora. Totuși musca cireșelor (Rhagoletis cerasi) este prezenţa cea mai constantă în livezile noastre. Acesta este motivul pentru care stropirile la cireș se focusează prioritar pe ea.

Dăunătorul are o singură generaţie pe an. Adulţii apar înspre mijlocul lunii mai, dar zborul poate să se întindă până în luna iulie. După apariţie, în 6-13 zile are loc copulaţia și apoi depunerea ouălor. Temperatura ridicată și lipsa precipitaţiilor grăbesc acest proces. Masculul emană un feromon, pentru atragerea femelelor. După copulaţie, femela depune câte un ou într-o cireașă. Poate depune până la 200 de ouă. După depunerea ouălor, femela marchează cireașa cu un hormon, astfel încat o altă femelă să nu depuna un alt ou in aceasi cireașă. Doar în cazuri grave, când populaţia de muscă este foarte ridicată, în cireșe femela poate depune două ouă. Larvele complet dezvoltate vor părăsi fructele și se vor ascunde în sol, unde se vor împupa și vor aștepta primăvara următoare.

Musca cireșelor nu se deplasează masiv în zone noi, fiind foarte atașată de locul de baștină. Poate face zboruri de 300-400 pentru hrănire și găsire de partener. Distanţe mai mari, pot face doar dacă cireșele din zona, au fost distruse de îngheţ sau alţi factori. Prin urmare, dacă aveţi probleme cu acest dăunător, vina este a dumneavoastră și mai puţin a vecinului, care nu face stropiri.