Nutritia plantelor
Nutritia plantelor, esentiala pentru o buna crestere si dezvoltare a culturilor
Nutritia plantelor este foarte importanta pentru o crestere sanatoasa a culturilor, pentru o buna dezvoltare si pentru a asigura o productie rodnica de flori si fructe.
Nutritia plantelor inseamna procesul prin care plantele obtin si utilizeaza substantele nutritive necesare pentru a-si indeplini functiile vitale si pentru a creste si se dezvolta.
Procesul implica absorbtia substantelor nutritive din mediul inconjurator, transformarea acestora in formele necesare si utilizarea lor in diferite procese metabolice. Daca unul sau mai multi nutrienti lipsesc in sol, productiile agricole vor fi reduse.
AZOTUL (N): Azotul este necesar plantelor pentru producerea de proteine, acizi nucleici si clorofila. Carenta de azot duce la clorozarea generala a frunzelor inferioare, crestere stagnanta si lenta si necrozarea frunzelor mature in cazuri severe. Plantele cu o carenta de azot se vor maturiza timpuriu, iar calitatea și randamentul recoltelor sunt deseori reduse.
FOSFORUL (P): Asigura dezvoltarea radacinilor, scurteaza perioada de maturizare si creste rezistenta plantelor la factori de stres. Lipsa fosforului incetineste procesul de crestere a radacinilor, plantele raman mici, iar frunzele capata nuante de rosu-violaceu. De asemenea lipsa fosforului intarzie infloritul si coacerea, productia si calitatea fiind afectate.
POTASIUL (K): Contribuie la diminuarea sensibilitatii plantelor la seceta, asigurand rezistenta la stresul de mediu. Lipsa de potasiu duce la dereglari majore de crestere si calitate, determinand si insuficienta relativa de apa. Frunzele imbatranesc prematur, marginea frunzelor se necrozeaza, chiar se usuca, iar coacerea este neuniforma.
MAGNEZIUL (Mg): Este o componenta cheie a clorofilei, esentiala pentru fotosinteza. Lipsa de Mg se manifesta prin modificarea culorii nervurilor de la verde la verde deschis sau galben, iar cronicizarea acestei insuficiente poate duce la uscarea prematura.
CALCIUL (Ca): Influentează cresterea echilibrata a plantelor si o dezvoltare viguroasa a sistemului radicular. Insuficienta de calciu se manifesta prin oprirea cresterii, prin rasucirea frunzelor tinere, uscarea varfurilor la crestere si scaderea rezistentei culturilor. Lipsa de calciu duce la o slaba rezistenta la pastrare a fructelor si legumelor.
SULFUL (S): Favorizeaza cresterea vegetativa, fotosinteza, rezistenta la ger, cicatrizarea ranilor, germinarea semintelor, dar si calitatea productiei vegetale. Lipsa sulfului se manifesta prin ingalbenirea frunzelor tinere, ducand la incetinirea, iar apoi la oprirea din crestere a plantelor.
BORUL (B): Participa in metabolismul plantei, creste rezistenta fata de bolile foliare, favorizeaza inflorirea si fructificarea. Lipsa borului duce la cloroza, rasucirea si deformarea frunzelor superioare, oprirea proceselor de crestere si dezvoltare a plantelor. In egala masura lipsa borului duce la sterilitatea la inflorit si o slaba productivitate in formarea fructelor.
ZINCUL (Zn): este indispensabil pentru plante, acesta activand procesul de crestere, sporind rezistenta la ger si seceta. Frunzele cu deficit de Zn prezinta cloroza intervenala, in special la jumatatea distantei dintre margine si nervurile centrale, aparand un efect de dungare. Zonele clorotice pot fi de un verde pal, galben sau chiar alb. Deficienta severa de zinc determina frunzele sa se transforme in gri-alb si sa cada prematur. De asemenea plantele prezinta stagnari severe de crestere. Inflorirea si formarea semintelor este slaba la plantele afectate.
